Alex POPA

Suntem un popor caruia ii place sa-si deplanga soarta si greutatile la orice ora din zi, si din noapte. Nu cred ca exista roman care sa nu se fi plans macar o singura data, de azi dimineata si pana acum. Chiar si eu m-am plans ca mi-e foarte somn si cald.

Am inceput sa fiu obsedat in ultima vreme de o piesa, care mi se pare geniala. Poate si datorita versurilor, dar si a ritmului destul destul de relaxant. Piesa se numeste Lucky si este interpretata de Jason Mraz, in colaborare cu Colbie Caillat. Pe Jason Mraz il stii datorita unei alte piese, la fel de frumoasa si romantica - I'm yours. Single-ul Lucky a fost lansat in ianuarie 2009, abia in ultima vreme a inceput sa fie difuzat in heavy-rotation la diferite posturi de radio, cat si de televiziune, iar albumul, de pe care face parte colaborarea cu originara din Malibu(S.U.A.) Colbie Caillat se numeste We sing. We dance. We steal thing.
Jason Mraz si Colbie Caillat impartasesc o poveste de dragoste perfecta prin versurile piesei. Este vorba de sentimentul unic pe care il poate avea un individ atunci cand persoana pe care o iubeste se dovedeste a fi prietenul sau cel mai bun. Sincer sa fiu, nu cred ca exista o mai mare binecuvantare in dragoste, decat atunci cand simti ca persoana de langa tine iti este cel mai bun prieten. In acel moment simti ca iubesti cu adevarat, ca esti iubit neconditionat, ca nu esti singur. Iar doua persoane nu trebuie sa fie doar simpli iubiti, indragostiti, amanti si atat. Acestea trebuie sa fie si cei mai buni prieteni, pentru ca astfel pot trece peste absolut orice impediment al vietii. Pentru ca astfel se cladeste dragostea, pe fundamentul prieteniei absolute si neconditionate. Nu poti sa fii cu cineva, doar pentru simplul motiv ca vrei sa fii cu acel cineva, sau ca asa e la moda. Trebuie sa existe acea rezonanta data de sentimentul suprem al prieteniei. Prietenia adevarata.
Ii las pe Jason si pe Colbie sa te convinga ce inseamna dragostea suprema. Sper sa-ti placa piesa, dar si mesajul pe care il transmite. Asa ca fii atent la versuri. Si... iubeste!
Jason Mraz feat. Colbie Caillat - Lucky

Desi mi-am propus sa ma duc. Insa mi-am dat seama ca nu am cu cine sa votez. Chiar daca am fost bombardat zilnic cu informatii despre alegerile europarlamentare, nu am reusit sa asimilez nici un mesaj electoral. Si nu ca n-as fi vrut, ci din cauza ca nici unul dintre mesajele lansate de catre candidati nu a avut impactul scontat. Sa fiu sincer, n-am inteles nimic din oferta electorala a partidelor, sau a candidatilor independenti. Si nu cred ca sunt singurul in aceasta postura. Absenteismul la algerile de ieri isi spun cuvantul. De exemplu, judetul Iasi se claseaza pe locul 39 pe tara, in ceea ce priveste prezenta la vot.
Nu am votat, asa ca nu imi pot permite sa-i critic pe cei care au castigat. Nici sa-i laud, pentru ca nu cred ca as avea vreun cuvant de lauda la adresa cuiva. Si nu, nu ma cred superior celor care au candidat, chiar ma bucur pentru ca unul dintre ei va intra in Parlamentul European. Da, atat, doar pentru unul ma bucur, pentru ca il cunosc inca de pe vremea cand eram reporter si cred ca este un om capabil, si nu in ultimul rand un bun reprezentant pentru tineri. Nu iti spun cine este pentru ca e doar opinia mea, sunt doar impresiile mele, mereu am sustinut ca fiecare este liber sa aleaga si sa gandeasca cum doreste. Pe de alta parte as fi putut merge la vot doar pentru acea persoana, in cazul in care era vorba despre un sistem de vot uninominal. Insa pe aceeasi lista se regaseau sidinozauri care, oricum au prins ciolanul cel mare. Si... oricum au iesit pe primul loc.
Totusi un alt lucru ma frapeaza. Faptul ca a existat un foarte mare absenteism la aceste alegeri, iar formatiunilor politice nici ca le pasa de acest aspect. Campania pentru prezidentiale primeaza, astfel ca liderii partidelor au inceput sa arunce cu norori unii in altii, sa se acuze de diverse fraude, reale, sau inchipuite, si sa ne serveasca aceeasi mancarica de ciuperci, de parca cetatenii Romaniei ar vietui doar pe baza de vorbe aruncate in vant. Romanii nu au stiut ce trebuie sa voteze. Chiar daca a existat o informare cu privire la rolul alegerilor europarlamentare, aceasta a fost minima. Pe de alta parte, campania electorala a fost una destul de plicticoasa(sa-l citez pe Robert Turcescu) si nu a fost prezentat un program real de catre nici o formatiune politica. Am vrut sa merg sa pun stampila pe o lista de oameni competenti si care sa-mi reprezinte interesele in Parlamentul European. Aveam de unde alege, insa mi-am dat seama ca nu am pe cine sa aleg.
Nu am fost la vot. Da, merit sa fie aruncate cu pietre in mine, merit sa mi se reproseze ca nu ma intereseaza soarta tarii in Uniunea Europeana, merit sa fiu rastignit din cauza ca am considerat ca nu exista o lista integrala de oameni capabili, care sa reprezinte Romania si sa influenteze legislatia europeana in favoarea tarii. Dar oare sunt singurul care si-a dat seama ca totusi n-ai cu cine?! Nu cred.
Ma dezgusta faptul ca liderii partidelor nu se intreaba de ce romanii nu au mai venit ca pe vremuri sa voteze. Sunt indignat de faptul ca formatiunile politice nu au stabilite niste criterii de selectie foarte bine puse la punct in ceea ce priveste candidatii pe care ii arunca in circul electoral. Ma dispera faptul ca gruparile politice nu prezinta un program care sa ma convinga sa le dau votul meu. Iar cel mai mult detest faptul ca aceleasi partide politice, cu aceiasi dinozauri din 1990 si pana azi, nu inecarca sa faca o reforma in ceea ce priveste doctrina partidelor, doctrina care ar trebui apropiata de interesele cetatenilor, nu de interesele simpatizantilor si membrilor respectivei fromatiuni politice. Aceste alegeri au reprezentat o deruta totala. Potrivit site-ului evz.ro, numeroase persoane de varsta a treia din satele iesene au ajuns la sectiile de votare crezand ca trebuie sa voteze cu presedintele Basescu sau, dupa caz, Iliescu.
In concluzie, raspunsul la intrebarea pusa de cei cu care m-am intalnit in aceasta dimineata este: Nu. Nu am fost la vot. Si nu, nu ma simt cu constiinta incarcata.

Potrivit site-ului realitatea.net, la aceasta ora(21.57) s-au desemnat oarecum castigatorii. Din tortul de la Parlamentul European se vor infrupta in urmatorii 5 ani PSD+PC, PD-L, PNL, PMR si EBA. Ultimele initiale nu sunt ale unei formatiuni politice, cu doctrina, sau altceva. Deci, conform jurnalistilor de la Realitatea, care citeaza exit-poll-ul INSOMAR: PSD este pe primul loc în cursa pentru Parlamentul European, cu 31% din voturi. Partidul este urmat de PD-L, cu 30,4%, PNL, cu 16,6%, UDMR, cu 9,1%, şi PRM, cu 7,2%, potrivit sondajului INSOMAR, realizat la ieşirea de la urne până la ora 19, la comanda Realitatea TV. Elena Băsescu a obţinut 3,4% din voturile exprimate.
Restul e tacere... pe bune... C.V. Tudor, Gigi Becali si Elena BAsescu...
Avem valori noi, si le vom avea timp de 5 ani... Presupun ca numaratoarea finala a voturilor nu va influenta colosal sondajul prezentat de Realitatea TV.

Prin hotarare guvernamentala, pentru prima data in Romania avem parte de zile libere in prima si a doua zi de Rusalii. Oricum prima zi era libera, deoarece este duminica. Insa a doua chiar e binevenita. Asa ca iti urez sa ai parte de un mini-concediu placut, daca ai de gand sa faci ceva, sau sa te duci pe undeva pana maine seara si iti propun sa asculti o piesa destul de draguta, care merge de minune intr-o zi de duminica dimineata. Piesa este Dream to me, un cover al originalului Dreams, lansat in 1993 de trupa irlandeza The Cranberries, re-editat de britanicii de la Dario G. Piesa a fost lansata in decembrie 2000, iar un an mai tarziu a devenit imnul verii in Germania, fiind difuzata in heavy-rotation la posturile de radio nemtesti.
Mai rar gasesti un cover care sa fie aproape la fel de bun ca originalul si tot rareori se intampla sa ai parte de o zi libera la inceput de saptamana. Totusi, inca ne mai bucuram de week-end. Si de o zi calduroasa, a carei maxima termica va trece de valoarea de 30 de grade celsius in majoritatea regiunilor. Asa ca profita de vreme si de vremuri sa-ti reincarci bateriile, pentru ca vei avea nevoie pentru urmatorea perioada de munca. Pana la concediul de vara nu mai este chiar atat de mult. Insa orice pauza este binevenita, pentru ca pauzele lungi si dese, chiar sunt cheia marilor succese! Sa ai parte de o zi frumoasa si de o pauza pe maine, pe cinste!
Dario G - Dream to me

Daca ai pierdut editia cu numarul 5 de TOP 5 LA 1!, clasamentul dedicat celor aflati la serviciu, un top pe care poti sa-l asculti in fiecare vineri, in ultima ora de 100% VOX, la Radio VOX T, atunci afli acum ce modificari au avut loc azi:

Asta vad pe chipul vanzatoarei de la magazinul, de la coltul blocului. Nu conteaza ca vorbesc frumos cu ea, nu conteaza ca ii fac vanzare, ea ma priveste si se comporta fata de mine, de parca eu as fi responsabil ca ea nu a reusit sa se realizeze in viata. Doamna(presupun) cu pricina nu este singura in aceasta postura. Ca ea mai sunt multi si multe.
Aceste specimene sunt intalnite in majoritatea magazinelor de cartier. Mai ai ocazia sa dai de ele si daca vrei sa platesti vreo taxa, impozit, sau ai de facut diverse plati la un ghiseu. Sunt multi. Mai stu si pe la usile diverselor institutii. Se uita la tine de parca ai fi un nimeni, te trateaza de parca le-ai ameninta viata si cand reusesti sa te indepartezi de aura mistico-demonica pe care o au in jurul trupului multumesti divinitatii ca scapi doar cu o banala durere de cap. Sau, nu scapi deloc.

Aceste specimene nu iti zambesc niciodata. In plus iti vorbesc urat si daca ai curajul sa le reprosezi ceva atunci te ameninta de mama, sora, bunica, patrie, neam, oras, comuna, sat. Si, din pacate nu prea ai cum sa fii indiferent la tratamentul pe care ti-l aplica. Ai impresia ca povestea aceea cu caruta de prosti nu se aplica doar in cazul unor anumite orase. Caruta cu prosti s-a rasturnat si in mintile acestora. De parca tu ai fi vinovat de faptul ca ai nevoi financiare. De parca aceste specimene ar avea impresia ca ele sunt intermediarii dintre tine si Dumnezeu. Uneori am impresia ca magazinul, directia, banca, acolo unde a tunat si s-au adunat aceste specimene reprezinta purgatoriul vietii tale de dupa serviciu. Daca iti tii nervii in frau, reusesti sa ajungi in paradisul de acasa. Daca nu... pana si Lucifer pare un mic copil pe langa legiunile care pot iesi din gura specimenelor in cauza.

Si totusi, eu cu ce sunt vinovat ca respectivele specimene au ales sa faca ceea ce fac?! Pana la urma nimeni nu te obliga sa stai sa vinzi, sa incasezi bani pentru diverse servicii, sa fii paznic, sau portar... pardon, door-manager. Noi n-avem nici o vina. Insa are cineva curajul sa le reproseze ceva?! Legiunile asteapta nerabdatoare sa se dezlantuie, la fel cum o persoana frustrata asteapta momentul prielnic sa se razbune pe altii, pentru esecurile personale. Asa ca... oamenii cu mintea odihnita trebuie lasati sa se scalde in voia cea buna, in troaca lor. Daca atat ii duce mintea...

Nesimtire patetica vad pe chipul, si in comportamentul vanzatoarei de la magazinul de la coltul blocului. De aceea am ales sa fac cumparaturile 200 de metri mai la dreapta, acolo unde vanzatoarele sunt atat de amabile, incat iti vine sa le cumperi tot magazinul. De ce unii pot si altii nu pot?! Repet: daca atat ii duce mintea...

In sfarsit sloganul unei formatiuni politice se potriveste de minune cu actiunea care trebuie intreprinsa in ziua alegerilor. Le multumesc anticipat celor care au lipit sticker-ul, care te indeamna sa votezi bine, exact acolo unde trebuie. Asta inseamna ca pe 7 iunie trebuie sa alegem bine si sa trimitem clasa politica, nu in Parlamentul European, ci acolo unde le este locul. De veci, poate.

Concluzia: alege bine! Trimite-i acolo unde trebuie. In nici un caz in Paralamentul European.

p.s. Nevinovatul cos de gunoi, intinat de insemne electorale se afla in statia Piata Independentei. Good choice lads. Good choice.

Cu televizorul, desigur. Daca ai curajul sa te uiti la emisiunile din ultima vreme prezentate de posturile de televiziune din Romania, cu siguranta ca vei da in idiotenie cronica. In ultima vreme s-au inmultit talk-show-urile, reality-show-urile si sitcom-urile romanesti, mai ceva ca rosiile importate din Turcia. De ce analogia cu rosiile turcesti?! Pentru ca te poti imbolnavi, de la ambele produsele.
De ce productiile audio-vizuale prezinta personaje care au un coeficient de ineligenta dubios?! Raspunsul se regaseste in publicul tinta al acestor emisiuni, care, de cele mai multe ori este asemenea invitatilor care se perinda prin studiourile moderatorilor fabricati dupa acelasi tipar, in apele Dambovitei. Vrei sa te relaxezi, vizionand o emisiune buna?! Atunci este recomandat sa-ti cumperi o antena satelit si un receiver digital si sa urmaresti canalele care nu se regasesc intr-o grila clasica de cablu. Adica posturile de televiziune germane, franceze, engleze, spaniole. Nu ca ei n-ar avea proprii lor invitati dubiosi, dar macar in cazul unor posturi de televiziune straine, abuzul de idiotenie, tampenie, prostie, ridicol nu este pe atat de comprehensibil pe cat este in cazul posturilor de televiziune cu emisie in limba romana.
Vrei sa te relaxezi in fata televizorului?! Afli atunci ca vedeta de televiziune Oana Zavoranu a dat-o afara de la propria emisiunea pe nesimita de fotomodel de renume international Monica Columbeanu, afli ca Elodia traieste, dar se gaseste cate un medium sa mai sape dupa ea prin vreun catun uitat de lume, afli ca omul politic Elena Basescu a demonstrat in campania electorala ca nu mai este fetita lui tata, afli ca iar s-au certat concurentii de la Nora pentru mama, afli ca marele om de afaceri Gigi Becali vrea sa-l aduca pe antrenorul clubului Poli Iasi, Cristiano Bergodi pe banca tehnica a gruparii din Ghencea, afli... un mare nimic.
Navigand prin cazurile de gripa porcina, de parca ar veni apocalipsa si prin relatarile despre criza economica, de parca n-am fi fost niciodata saraci, afli de fapt ca nu afli nimic, ci mai degraba te tampesti! Iar cel mai mare risc este sa devii si tu asemenea invitatilor si moderatorilor prezenti pe micul ecran mioritic. Nu sa devii faimos, stai calm, ci sa devii... prost. Si cum adevarul doare, resimti si tu o oarecare durere in momentul in care afli ca aceste emisiuni prind tot mai mult la publicul din tara noastra. Un public care face abuz de televizor. Un televizor care face abuz de public, spre a-l tampi. Trist, dar adevarat.
Si totusi nu arunca nici telecomanda si nici televizorul pe geam. Slava Domnului ca mai exista anumite canale de televiziune nisate pe programe de stiinta, istorie, cultura si civilizatie. Pacat ca majoritatea nu poate ajunge la butonul telecomenzii care duce catre acele canale. Cum se poate tampi un popor?! Cu emisiunile de televiziune in care sunt invitati persoane care se aseamana cu majoritatea. Nu mai avem nevoie de valori, din cauza ca ne plac dejectiile umane care se plimba in fiecare seara, de la un studiou de televiziune la altul.
Ferice de cei saraci cu duhul. Pentru ca lor le apartine televiziunea.

Pentru ca asa suntem indiferent de varsta. Suntem copii care incearca sa se comporte ca niste oameni mari. Suntem copii care schimbam joaca de acasa, cu cea de la gradinita, schimbam ceea ce invatam la gradinita, cu ceea ce suntem invatati in scoli, suntem copii care schimbam colegii de joaca cu cei de la serviciu, schimbam dragostea materna, sau paterna cu cea a partenerului de viata. Suntem copii care schimbam jucariile, cu instrumentele de invatat, si apoi cu cele care ne ajuta la munca. Suntem copii care schimbam parcul de joaca cu locul de munca. Suntem copii.
Ne bucuram asemenea celor mici cand se intampla un lucru bun in viata noastra, ne suparam ca niste copii carora le-au disparut jucariile din fata blocului, radem, plangem, ne enervam, lovim cu piciorul in pamant, ne certam din cauza lucrurilor minore, pentru ca... suntem niste copii! Chiar daca acum facem lucruri pe care le-am vazut facandu-le cei mari, cand aveam doar cativa ani, la finalul zilei avem nevoie de dragoste, vrem sa fim alintati, ne dorim sa fim luati in brate, sa simtim siguranta de care ne bucuram atunci cand ne aflam in bratele parintilor. Pentru ca suntem copii. Pentru ca viata nu este altceva decat o joaca. O joaca de copii.
Avem atat de multe de invatat de la cei mici. Uitam de multe ori ca si noi eram ca ei, ca si noi ne doream sa-l vedem pe Mos Craciun, uitam ca voiam sa mancam inghetata, chiar daca era iarna, uitam ca voiam sa ne jucam cu catelul rapciugos de la coltul blocului. Uitam sa fim inocenti, devenind infantili. Pentru ca suntem copii.
Pana la urma tot ceea ce facem este sa mutam jocul pe care il desfasuram pana acum la gradinita, in pauzele de la scoala, sau in camera noastra, la ceea ce unii denumesc serviciu, apartament, sau viata de om mare. Pentru ca suntem copii. Care schimba lopatica si forma castelului de nisip, cu acte, copii care schimba banii din frunzele ciresului din fata blocului cu hartii luate dintr-un parc de joaca unde stau 8 ore, copii care cer prietenia unei fetite, sau a unui baietel pe viata, si nu doar pe durata vacantei de vara.
Suntem copii. Sa fim inocenti,nu infantili. La multi ani tuturor!