Alex POPA

Nici acum nu-mi vine sa cred ca Michael Jackson s-a stins din viata. Regele muzicii pop a murit ieri, la varsta de 50 de ani, intr-un spital din Los Angeles. Potrivit realitatea.net cel care a anunţat serviciul de urgenţe 911 a fost un frate al artistului. "Fratele meu, legendarul rege al muzicii pop, Michael Jackson, a murit joi, 25 iunie 2009, la ora locală 2.26 p.m. Se crede că a suferit un stop cardiac la el acasă. Cu toate acestea, nu se ştie cauza morţii sale până când nu vor fi cunoscute rezultatele autopsiei.", a declarat Jermaine Jackson. Michael, în vârstă de 50 de ani, urma să revină pe scenă luna viitoare pentru o serie de concerte. Primul urma să aibă loc la Londra la 13 iulie. El a efectuat în acest scop o serie de repetiţii în ultimele două luni. Michael Joseph Jackson s-a născut la 29 august 1958. Al şaptelea membru al familiei Jackson, a debutat în cariera muzicală de la vârsta de 11 ani ca membru al formaţiei The Jackson 5 şi a început cariera solo în 1971 în timp ce era încă un membru al grupului. Cunoscut ca şi Regele Muzicii Pop, în următorii ani, cinci dintre albumele sale solo au devenit cel mai bine vândute albume din întreaga lume. La începutul anilor 1980, el a devenit o figură dominantă în muzica pop şi primul artist Afro-American la MTV. Popularitatea video-urilor lui difuzate la MTV, cum ar fi "Beat It", "Billie Jean" şi Thriller a transformat muzica video într-o formă de artă şi un instrument de promovare ajutând relativ un nou canal la faimă.
Imi placea foarte mult muzica sa... Ascultam pana la refuz piesele de pe albumele Thriller si Dangerous, in special. Mai norocosi au fost parintii mei, care au avut ocazia sa-l vada pe Michael in concert la Bucuresti, atunci cand regele muzicii pop i-a electrizat pentru prima data pe romani pe stadionul Lia Manoliu, in 1992. Eu colectionam stickere si postere cu el. Ii 'devoram' casetele pe care le cumparam din 'piata'. A fost primul cantaret de care pot sa afirm ca m-am indragostit.
Asta se intampla in copilarie. Insa nu pot sa raman rece fata de cine a fost si cine va ramane Michael... regele muzicii pop. Parafrazand o expresie celebra... the king is dead, dar va mai trece multa vreme pana cand se va putea spune, din nou long live the king!, din cauza ca nimeni nu se va mai ridica(deocamdata) la statutul lui Michael Jackson.
...Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Michael Jackson - Beat It (Thriller 1982)

Urasc culoarea rosie. Imi provoaca un sentiment de repulsie, insa nici pana acum nu mi-am dat seama de ce se intampla lucrul acesta. Potrivit descrierilor pe care le-am gasit pe internet, despre culoarea rosie, se pare ca rosul este considerat un stimulent universal. Aceasta culoare are actiuni binefacatoare asupra sangelui si faciliteaza regenerarea celulara, mareste puterea vointei si curajul. In plus, culoarea rosie este o culoare calda, un stimulator general, excita, irita, provoaca, incita la actiune indeosebi in plan psihomotor, este un stimulent intelectual, usor nelinistitor, confera senzatie de pierdere in spatiu, aprindere, insufletire, activare, mobilizare, faciliteaza asociatiile de idei. Cu toate acestea, eu detest rosul!

Dar imi place foarte mult asocierea facuta intre culoarea rosie si ultimul single al lui Daniel Merriweather. Piesa se numeste simplu : Red. E difuzata in heavy rotation, de mai bine de o luna la majoritatea posturilor de radio comerciale britanice. Daniel Merriweather, australian la origine colaboreaza cu producatorul britanic Mark Ronson(un fel de Marius Moga al Regatului Unit, sau mai bine zis un Timbaland britanic), cel care i-a produs ultimul sau album Love and War, album lansat in aceasta luna si care urcat deja pe pozitia secunda a clasamentului oficial britanic dedicat albumelor, Uk Albums Chart. Red este al doilea single de pe Love and War. A fost lansat pe 18 mai, iar cea mai inalta pozitie pe care a ajuns pana acum este a 5-a in topul oficial britanic, UK singles chart.
O piesa geniala, in opinia mea. Cu toate ca piesa reprezinta viziunea lui Merriweather asupra razboaielor si a conduitei guvernelor occidentale, una total gresita, Red poate fi interpretata si din prisma relatiilor interumane. Relatii care nu intotdeauna sunt roz, ci pot fi rosii. In orice caz, intotdeauna cand treci peste o greutate, din cauza unei persoane, sau a mai multor persoane, gandeste-te ca ai mai trecut deja peste astfeld e impedimente. Poti s-o faci! Pana la urma ceea ce nu te doaboara, te intareste! Intotdeauna!
Daniel Merriweather - Red

Am dat in ultima vreme de cateva site-uri, ale unor oameni destul de interesanti. De ce interesanti si nu interesanti?! Pentru ca mi s-a parut destul de haioasa, daca mi se permite acest apelativ, rubrica intitulata Despre mine..., a acestor site-uri, acolo unde creatorii, si administratorii respectivelor pagini, faceau o descriere personala, foarte interesanta. De fapt ceea ce este destul de haios e ca aceasta rubrica este formata in proportie de 90% de descrieri ale activitatilor prin care au trecut respectivele persoane. De exemplu, de pe un site am aflat ca respectivul administrator este fost coordonator al unui proiect local, dintr-un oras insignifiant, fost project manager si autor de articole pe un alt site, etc. De pe un alt site am aflat ca administratorul sau este fost membru al unei asociatii studentesti(macar daca ar fi avut o functie de conducere), fost membru si co-fondator al unei alte asociatii studentesti, fost membru al unei a treia asociatii(de data asta nu una studenteasca)... In fine... tot ce am retinut este ca respectivii au fost. Intrebare: ce relevanta are ceea ce a fost, daca pentru absolut orice se pune accent pe ceea ce se intampla acum?! Sau, de ce aceste randuri nu sunt lasate pe C.V.-ul de angajare, ci plasate pe site?! Oare sa devina unii invidiosi ca ei nu sunt din categoria fost?!
Sa nu fiu inteles gresit. Nu am nimic cu respectivele persoane, ceea ce prezinta pe site-uri este alegerea fiecaruia, si nu in ultimul rand le respect pentru ceea ce fac, si de ce nu pentru ceea ce au facut. Insa ma intreb: au nevoie de o justificare pentru ceea ce prezinta, daca tot au scris fost, fost, fost, fost, fost. Sau au nevoie ca cei care ii citesc sa se incline in fata realizarilor descrise in rubrica optionala. Imi pare rau ca par putin deplasat, dar nu gasesc justificarea reala ale zecilor de cuvinte care incep cu fost. De fapt, nu imi pare rau.
Poate nu am inteles eu bine mesajul pe care vor sa-l transmita respectivele persoane si poate sunt prea critic. De accea voi scrie si eu o rubrica Despre mine... chiar aici:
- visator si detinator de hamster
- fost obsedat de joaca in timpul gradinitei
- fost elev obraznic, care nu voia sa-si faca temele pentru acasa in scoala primara(noroc de mama si de matusa care ma ajutau la mate - fost!)
- fost detinator de bicicleta Pegas
- fost distrugator de lucruri prin casa
- fost elev care nu ii suporta pe profesori
- fost student care a detestat caminul
- fost student care si-a facut licenta pe ultima suta de metri
- fost ...
Lista poate continua. In fine, lista de mai de sus nu are nici un sens, stiu. Exact asta simt si eu cand citesc listele cu fost prezentate in rubrica Despre mine... de diferite persoane. Repet, felicitarile mele si tot respectul pentru lucrurile pe care le-ati facut, dar sa stiti ca si altii au facut mult mai multe lucruri decat cele prezentate cu atat de multa modestie. Iar ceea ce conteaza este ce se intampla in prezent, nu ceea ce ai facut. Iar daca incercati sa intrati in manualele de istorie de pe vreun motor de cautare de pe internet, ar trebui sa se stie ca pe alea nu le studiaza nimeni.
p.s. Acest punct de vedere reprezinta o parere personala. N-am nimic cu nimeni si nu ma consider mai bun, sau mai rau decat alte persoane. Pur si simplu incerc sa gasesc o justificare pentru punctele cu fost. Modestia asta, bat-o vina...

Am fost ieri la strand. De vreo 3 week-end-uri tot incercam sa ajungem acolo, insa din cauza vremii, din ultima vreme, abia ieri am reusit sa ne bucuram de un soare si de o caldura destul de suportabile. Fata de anul trecut, nu s-au schimbat prea multe la strandul din zona Cicoarei, iar partea buna a crizei e ca pretul pentru un bilet de acces a ramas acelasi, ca in 2008.

Toate bune si frumoase, lume multa, poate prea multa pentru un spatiu atat de mic, muzica rasuna din difuzoare, berea curgea in pahare, friptura de pui se rumeneste la o taraba, iar unele persoane, care parca au pozat ca modelele pentru site-uri de renume international-mioritic si de moda urbana/rurala http://www.cocalari.com/ si http://www.pitzipoanca.org/ isi etalau costumele de baie, muschii, tatuajele, burtile, prietenele din dotare, sau gasca, dar si injuriile, pe care parca le-ai mai auzit si pe stadion. Na', acum fiecare cu ce are, traim intr-o tara libera in care fiecare e liber sa gandeasca si sa (se) afiseze cum doreste, dar si pe cine doreste.

In fata peticului de nisip unde ne-am asezat eu si prietena mea, un grup linistit de modele, de pe site-urile mai sus amintite. Erau trei la numar: doi baieti si o fata se odihneau meditativ sub razele odihnitoare ale soarelui de Iasi. Stateau pe un cearsaf oarecum lung, semn ca mai asteptau poate, vreo alte trei persoane, din aceeasi categorie. Langa acel cearsaf, un prosop. Nu parea de corp, ci mai degraba de bucatarie. Insa cine sunt eu sa judec intrebuintarea prosopului, mai ales ca era asezat pe nisip. La un moment dat au aparut inca doua persoane, un el si o ea, ce pareau a fi membrii respectivului grup. Tocmai iesisera din bazinul de apa si au inceput sa schimbe impresii cu cei aflati pe cearsaf. Deodata, el ia acel prosop si incepe sa se stearga pe talpi, care se murdarisera de nisip.

In acel moment, un membru al grupului a sarit revoltat si l-a intrebat pe el: 'Oai m*** te stergi pe picioare cu propsopul cu care eu ma sterg pe fata?!'. El replica: Da' ce p*** mea, n-am voie sa ma sterg?!'. Discutia a degenerat. Membrul grupului a inceput sa-l impinga pe el, in timp ce ea se uita mirata, dar si cu un oarcare sentiment de siguranta, semn ca avea incredere in pisoiasul ei (apelativ pe care l-a folosit pe urma, pentru a-l consola pe el). Cei doi au inceput sa se scuipe, incercand sa transforme acest conflict, daca nu intr-o baie de sange, macar intr-o baie de ceva lichid. De parca nu ar fi putut sa se duca in bazin sa faca o baie pentru a se racori. Conflictul a fost aplanat doar de o palma venita din partea 'lui el', asupra membrului grupului, semn ca el reprezenta simbolul autoritatii la nivelul intregului grup. (Oare sa fi avut loc o scena de inlocuire a unui lider contestat?! Numai pe Animal Planet mai poti sa fii martorul unor astfel de procese complexe). Astfel ca, chiar daca au fost folosite injurii ca la usa cortului, cativa mililitri de saliva si o palma sanatoasa, prosopul a fost folosit pana la urma pentru indepartarea nisipului de pe talpi, iar onoarea bucatii de carpa a fost la propriu calcata in picioare.

Si totusi, atat de mult caz pentru un prosop?! Pentru un stergar mai bine zis, o bucata de carpa care putea fi folosita mai degraba la indepartat murdaria de pe vasul de toaleta?! Pana acum am crezut ca subiectele stirilor de la ora 5 sunt dintr-o alta lume, dintr-o alta dimensiune, dintr-un alt spatiu, al unei alte Romanii, insa mi-am dat seama, ca da, doi oameni chiar se pot omori si pentru o bucata de carpa. Exagerez, poate. Insa, sa te iei la bataie pentru un prosop???

In rest, la strand a fost cat de cat bine. Baie nu prea am reusit sa fac, din cauza ca bazinul este inundat la figurat de o mulime de oameni, si abia daca te poti strecura printre ei, dar sa mai si inoti in voia cea buna?! Mai am de asteptat pana in august pentru a-mi satisface aceasta dorinta in primitoarea apa a marii. Daca te astepti sa faci poze cu maimuta, sau cu puiul de leu, pe plaja improvizata de la strand sa stii ca vei fi dezamagit. Insa, daca te astepti sa gasesti specimene de indivizi, care se inrudesc prin comportament, limbaj(de fapt urlete) si mod de gandire cu primatele, sa stii ca astfel de persoane populeaza din plin strandul. De-ar fi fost doar strandul nu si orasul...

Si totusi, daca te duci la strand, iti urez sa te bronzezi uniform si sa faci o baie buna de tot! Daca reusesti sa te deconcetezi de la mediul inconjurator, desigur. Si sa ai grija, pe prosopul cui calci!

Cu foarte multa caldura si lumina solara, clasamentul oficial dedicat celor aflati in campul muncii, insa racoriti de briza aerului conditionat din dotarea institutiei unde lucreaza a ajuns la editia cu numarul 7. Iti multumesc pentru ca iti pasa de iesenii care lucreaza cu drag si spor si abia asteapta sa vina sfarsitul de saptamana pentru a se mai putea relaxa putin. Si cum te poti relaxa altfel, decat ascultand cele mai bune piese dance ale momentului, pentru ca astfel sa te umpli de energie, sa termini munca mai repede si sa ajungi cu bine acasa! Asadar, iti multumesc pentru ca votezi TOP 5 LA 1! si alegi sa asculti piesele tale preferate in fiecare vineri, incepand cu ora 13, in 100 % VOX la Radio VOX T!
Daca ai pierdut editia live a calsamentului care deschide week-end-ul la Radio VOX T, atunci iata rezumatul!
100 % VOX's OFFICIAL DANCE CHART
Modalitati de vot/propunere - onairvoxt@yahoo.com, www.alexipopa.blogspot.com - sectiunea VOTEAZA 5 LA 1!, sms:0726.66.88.66.

5 LA 1!
Editia nr. 7 / 19.06.2009
Exit(s): Armin van Buuren feat. Jennifer Rene - Fine without You 3w
---------------------------This week's official dance chart------------------------------
5. David Guetta ft Kelly Rowland - When Love Takes Over 6w
4. Freemasons feat. Hazel Fernandez - If 1w n.e.
3. Sander van Doorn vs. Robbie Williams - Close My Eyes 3w
2. Booty Luv - Dance Dance 7w
1. Fragma - Memory 2w
--------------------------------------------------------------------------------------------------------
Next Week's Addition*: Cosmic Gate feat. Emma Hewitt - Not Enough Time*
w - weeks in chart / n.e. - new entry

Iti multumesc din nou pentru voturile pe care le dai si pentru propunerile pe care le faci. Nu uita, TU esti cel care influenteaza evolutia acestui clasament, asa ca, continua sa clickuiesti piesele tale preferate in sectiunea VOTEAZA 5 LA 1! de pe acest blog. Un week-end superb iti urez!
Enjoy your music!

Afirmatia, parafrazata pentru a se asemana un pic cu o vorba din batrani ii apartine, sefului statului, domnia Sa, Traian Basescu. Potrivit unui articol aparut pe site-ul antena3.ro, Traian Basescu a fost surprins de jurnalisti cand ii marturisea lui Gabriel Liiceanu, nume de referinta pentru elita intelectuala romaneasca, ca a dorit sa afirme in cadrul unei conferinte de presa ca scoala romaneasca scoate tampiti, insa a ezitat si a spus doar ca scoala scoate filosofi.

Potrivit sursei citate, observaţia preşedintelui Băsescu, cum că şcoala românească pregăteşte prea mulţi filosofi şi avocaţi şi prea puţini chelneri şi tinichigii, a fost taxată de Gabriel Liiceanu, nume de referinţă pentru elita intelectuală românească. Cei doi s-au întâlnit miercuri, la Târgul de carte Bookfest.
Şeful statului şi-a explicat, jenat, declaraţia dată la şedinţa de guvern de duminică: "Ce să fac, încerc şi eu să aleg între un tinichigiu şi un filozof". Preşedintele i-a explicat apoi ce a dorit, de fapt, să spună. "Mă, acum şi eu am greşit. Pentru că am vrut să spun: şcoala, şcoala românească scoate tâmpiţi. Şi până în ultima clipă am zis să nu spun această vorbă. Şi mi-a ieşit o prostie ce voiam să spun. Ea, pe fond, era clară", i-a şoptit Băsescu lui Liiceanu.
Ii multumesc domnului Traian Basescu ca, in sfarsit am realizat menirea pe care o am in viata, aceea de a fi tampit. Ii multumesc pentru ca mi-a deschis ochii, sufletul si inima, pentru ca am fost patruns de spiritul sau iluminist, umanist, marinaresc, alcoolic si am inteles pana la urma ca nu a avut nici un rost sa termin doua facultati, si sa mai doresc acum sa-mi finalizez si masterul. Ii multumesc presedintelui tarii pentru ca mi-a deschis apetitul pentru a sti cat mai putin, pentru a fi un ignorant, pentru a nu mai dori sa ma avant pe calea cunoasterii. Ii multumesc lui Traian Basescu pentru ca vrea ca eu sa fiu un tinichigiu, sau un ospatar.
Pai, pana la urma un individ mai putin scolit reprezinta o persoana usor influentabila, nu?! Desigur, ma pot insela, pentru ca nu am incercat niciodata sa-i manipulez pe cei cu studii mai putine, doar am citit despre aceasta ipoteza. Iar pentru obtinerea puterii intr-un stat e nevoie de o mare manipulare, a maselor.
Ii multumesc domnului presedinte al Romaniei, patria mea, Traian Basescu. Ii promit ca ii voi acorda tot sprijinul meu si de acum inainte, pentru ca domnia sa nu-mi vrea decat binele.
Sa traiti bine, tampitilor!
Pentru stirea video, da click aici.

Ma trezesc devreme. Trebuie sa ajung la un anumit cabinet pentru o banala adeverinta. Imi fac un dus rapid, sar peste micul dejun, din cauza ca mi-ar fi mancat din timpul acordat misiunii pe care trebuie s-o indeplinesc destul de repede, pentru ca trebuie sa ajung si la radio. Am la dispozitie o ora. Desigur, daca autobuzul ajunge la timp, in statie. Incerc sa modific un pic fluxul continuu spatiu - timp si ma opresc la magazinul de la coltul blocului sa-mi iau un croissant. Pai daca tot am neglijat micul dejun, macar sa am parte de o gustare, dupa ce voi iesi victorios, avand in mana adeverinta respectiva. Ajung in statie. Minune: autobuzul aproape gol. Minunea tine doar pana la statia urmatoare, insa se mentine sub forma geamurilor deschise ale masinii, care rapesc din dulcele miros al transpiratiei matinale emanata de anumiti calatori.

Ajung in sfarsit la cabinetul respectiv. Am intarziat cu 7 minute, fata de timpul prestabilit atunci cand ma aflam sub dus. Nu-i nimic, mai am 53 de minute la dispozitie pana ce trebuie sa incep emisiunea. Doar sunt roman, nu neamt si de aceea, nu ma enervez de fiecare data cand minutele se joaca cu rabdarea mea. Minunile par ca se tin dupa mine in aceasta dimineata. Nu sunt chiar atat de multe persoane care asteapta sa intre la acel cabinet. Coada avanseaza destul de repede. Insa minunea inceteaza, pentru ca minutele incep sa fuga ca niste magarite aflate in perioada de imperechere. Si timpul poate fi un magar uneori. A trecut deja mai bine de jumatate de ora.

Intru in sfarsit intr-o camera luminata. Si chipurile persoanelor din acel cabinet sunt destul de luminoase. Probabil datorita neoanelor, care reusesc sa ascunda o scarba de nedescris. Macar daca nu s-ar plati serviciile solicitate, as intelege. Cer respeciva adeverinta si mi se cere copia unui act, pe care l-am obtinut ieri, respectand acelasi scenariu sumbru de birocratie mioritica, hartie pe care nu am mai luat-o si azi cu mine, pentru ca am considerat ca nu imi va fi de folos la respectivul cabinet. Se pare ca m-am inselat. Mi se spune raspicat ca fara copia actului respectiv, nu mi se poate elibera adeverinta. Ma simt ca in fata unui pluton de executie. Ciudat, n-am fost niciodata in fata unui astfel de pluton si n-am de unde sa cunosc sentimentul, insa asa ma simt.

Parasesc cat de repede pot cabinetul respectiv, fara sa ma uit inapoi de frica sa nu ma transform intr-un munte de sare, asa cum s-a intamplat cu sotia lui Lot, cand a parasit Sodoma. Greata habitantilor acelei incaperi ma insoteste. Mi se face si mie scarba de faptul ca am nevoie de o banala adeverinta, pentru care mai si platesc, desi statul imi ia din indemnizatie in fiecare luna, pentru servicii pe care nu le folosesc. Si acum, cand chiar am nevoie de respectivele servicii, nu se poate, pentru ca nu am fost informat ca trebuie sa car dupa mine o copie a actului obtinut ieri. Poate e vina mea... ca cel care mi-a dat actul cu o zi in urma nu mi-a zis sa-l tin lipit de frunte, pentru ca imi va mai trebui si azi, ca pe usa cabinetului nu scrie ca ai nevoie de copia actului respectiv daca vrei sa soliciti o adeverinta, ca nimeni nu-ti spune ce trebuie facut, ci afli pe ultima suta de metri, sau in cel mai rau caz, atunci cand nu mai poti face nimic.

Minunile totusi continua, chiar daca s-au oprit pentru cateva minute. Mai am o sansa dupa-amiaza, daca reusesc sa ajung pana acasa, si pe urma din nou la respectivul cabinet, aflat la o distanta de aproximativ 30 de minute de unde stau. Si asta in decurs de aproximativ 100 de minute. Dupa-amiaza trebuie sa fiu neamt, ca daca sunt roman nu ajung la nici un rezultat. Si totusi, sa ma clamez, ma gandesc ca daca totul ar fi simplu, poate ca viata ar fi plictisitoare. Mai bine ca se mai intampla si lucruri complexe, ce tin de domeniul stupiditatii, pentru ca astfel simti ca traiesti.

Am ajuns la timp la radio. Stau si ma intreb, de ce totusi in tarile ceva mai civilizate se pot obtine actele cu usurinta, esti infromat despre fiecare lucru la orice pas, si totul pare mai simplu?! Pnetru ca in tarile civilizate, traiesc oameni civilizati. Poate ca asta e raspunsul cel mai simplu. Pe de alta parte, raspunsul complicat face referire tot la scarba si greata prezenta pe chipurile celor care se ascund in anumite cabinete. Noroc de lumina neoanelor... ca ii face mai luminosi si mai umani. Dar nu si civilizati...

Am fost aseara la UP, ultima pelicula realizata de cei de la Pixar, si prima care a beneficiat din partea producatorilor de tehnologia 3D. Filmul a deschis oficial Festivalul de Film de la Cannes din acest an, si este inspirat de cuvintele lui Walt Disney: Pentru fiecare hohot de ras, trebuie sa existe si cate o lacrima. Pelicula prezinta o poveste nostima, fantastica si nu in ultimul rand emotionanta, cele trei atribute contopindu-se de minune, reusind sa transpuna spectatorul in actiunea personajelor. Sinopsis-ul filmului este urmatorul: hartuit de constructorii care-i inconjoara casa cu zgarie-nori, Carl, un septuagenar, isi ia zborul cu tot cu casa, sustinut in aer de o multime de baloane multicolore. Planul batranului, care vrea sa-si tina o promisiune facuta sotiei lui decedate, aceea de a explora lumea intreaga, are un singur dezavantaj: în momentul decolarii, pe prispa casei lui se afla si un entuziast pusti de opt ani. Carl Fredericksen si Russel(pustiul cercetas) ajung intr-o lume diparuta, acolo unde realizeaza ca au de salvat o pasare rara din mana exploratorului Charles Muntz si a armatei sale de caini vorbitori si vorbareti!

Potrivit unui articol prezentat pe site-ul hotnews.ro, Up gonfleaza morala scurtmetrajului, fara a descoperi noutati in materie de invataminte transmise de filmele de animatie. Eroii lui inteleg de-a lungul unor evenimente extraordinare ca prietenia si caldura umana sunt mai importante decat aventura pura, si ca prezentul conteaza mai mult decat trecutul, oricat de frumos ar fi fost acesta. In alta ordine de idei, filmul te va captiva inca de la primele scene. Te vei indragosti imediat de personaje, vei trai alaturi de ele o aventura unica, care iti va aduce aminte de copilarie si de toate visurile pe care le aveai atunci. Up este un must-seen la care trebuie in primul rand sa-ti deschizi inima, dar si ochii de copil, pe care inca ii mai avem in sufletul nostru.
Trebuie sa vezi acest film! Voi incheia, parafrazand o replica a lui Russel: lucrurile mici sunt cele mai importante. Nu fac referire acum la replicile personajelor, sau la actiunea filmului. Ci la lucrurile marunte din viata noastra, afirmand ca lucrurile mai putin importante construiesc faptele marete. De multe ori ne dorim sa traim aventura vietii, fara sa ne dam seama ca deja suntem aventurieri in propria noastra viata. Si daca avem si un co-echipier pe masura, atunci aventura e gata sa inceapa! Nimic nu ne mai opreste sa ne inaltam visurile, care pot fi realizate doar cu ajutorul co-echipierului!
Si cum nu exista perfectiune, singurele incoveniente legate de acest film sunt ochelarii speciali 3D de la Cinema City, deloc confortabili, dar si replicile dublate in limba romana, fapt ce rapeste oarecum farmecul replicilor originale. Trecand peste aceste impedimente, du-te sa vezi filmul! E genial!!!

Clasamentul dedicat oficial tuturor celor care muncesc, cu piese menite sa-i energizeze a ajuns la editia cu numarul 6. Astfel, piesele alese si votate de tine au evoluat astazi in felul urmator:

Pe bune ca vremea asta nu te indeamna decat sa ai o atitudine din aia relaxata... sa fii visator si sa fii nepasator fata de ceea ce se intampla in jurul tau. Sau pur si simplu sa vrei sa imbratisezi sfarsitul de saptamana, sa strigi cat te tin plamanii ca e week-end si ca nu mai ai nimic de facut. Sa vrei sa poti zbura peste traficul specific unei zile de vineri, sa nu-i mai bagi in seama pe pietonii care se opresc deodata si intri in ei. Sa te uiti la un film bun, sa mananci cirese si nu popcorn, sa arunci cu avioane de hartie din balcon, fara sa-ti pese ca poti lua amenda pentru ca zbori cu viteza gandului. Sa vrei sa stai o zi intreaga in bratele persoanei iubite, sa simti cum dragostea inunda neincetat fiecare particica a trupului tau, sa te deconectezi de la iluzia patetica a realitatii. Sa vrei sa fii pe o plaja si sa simti briza marii pe parcursul unei zile intregi...
Buna dimineata! Hai sa ne trezim sa putem visa. Doar e week-end! Piesa urmatoare s-ar putea sa ne ajute sa facem lucrul acesta. Reverie placuta;)
Noisettes - Never Forget You